Managerul ca Trainer

Zilele trecute m-am întâlnit întâmplător cu o fostă colegă de serviciu și după cele câteva minute de complimentări reciproce, am întrebat-o cum îi mai este la locul de muncă. Aceasta, vădit supărată, mi-a marturisit că a fost promovată manager de departament. Uimită de reacția ei, nici nu știam dacă să o felicit sau nu. Norocul meu a fost că nu a mai așteptat să răspund și a continuat cu aceeași mină supărată: ... e mult de lucru, termene strânse, target mare la vânzare și în plus... nu am echipă cu care să lucrez. Ce sa fac, să-i învăț eu meserie? Degeaba merg la seminarii... cum se duc așa se întorc. Aceasta a continuat să-mi mărturisească că a obosit să lucreze singură în timp ce colegii săi așteaptă ora de plecat acasă. Fără să vreau mi-a venit în minte scena din timpul unui seminar, în care un trainer intern se agită, scrie pagini întregi la flipchart, răgușește iar la sfârșitul seminarului, când întreabă dacă sunt neclarități, se ridică o mână din sală si se aude timid: te rugăm, putem termina mai devreme azi?. Având această imagine în minte, am reușit totuși să empatizez cu fosta mea colegă, care între timp schimbase subiectul discuției, iar ochii ei sclipeau acum de fericire, vorbind despre rezultatele școlare ale fiicei sale. Aceasta a ținut să-mi mărturisească că în fiecare zi iși ajută copilul la matematică iar rezultatele nu au întârziat să apară, fetița ei este acum olimpică la matematică.
Oare câți dintre manageri se regăsesc în situația colegei mele? Aceștia pot fi experți în domeniul lor de activitate, cunosc tainele matematicii și ale rapoartelor de calitate, pierd nopțile muncind la birou, știu două sau chiar trei limbi străine, dar... spun ei, au ghinion, nu au echipă de calitate, oamenii sunt slabi pregătiți, leneși și plafonați. Sunt manageri atât de perfecționiști încât sunt dispuși să sacrifice totul pe altarul recunoașterii profesionale: echipa cu care lucrează, familia, prietenii, timpul liber... și cu toate acestea, rămân muți de uimire când li se reproșează de către vreun superior că nu au fost eficienți. Cum, tocmai ei, care s-au zbătut atât pentru companie și echipă? Din păcate, sunt manageri care au înțeles greșit rolul lor. Aceștia consideră că ar trebui să se transforme peste noapte, odată cu funcția, în adevărați magicieni sau supereroi. De fapt, ei ar trebui doar să învețe să devina acel gen de... părinte-profesor. Acel părinte care își susține copiii, îi încurajează la nevoie să-și găsească propriul drum, îi formează și pregătește pentru următoarea etapă din viață și mai ales nu se supără când copilul său devine mai bun ca el, ba chiar este mândru de creația sa. Sunt convinsă că dacă colega mea ar fi aplicat la locul de muncă aceeași metodă pe care a aplicat-o cu fetița ei, rezultatele ar fi fost altele. Probabil o să mă întrebați: bine, bine, dar asta nu înseamnă sa piardă timpul, și asa prețios, cu pregătirea echipei? Atunci trainerii interni la ce mai folosesc într-o companie?
În cei aproape 7 ani ca trainer intern, am constatat că se susțineau uneori seminarii ale căror rezultate erau aproape nule, iar costurile depășeau cu mult logica bunului simț (poate vi se pare cunoscut). Din păcate, nu toate problemele își au rezolvarea într-un seminar sau training on the job. Personal, consider că un bun manager ar trebui să învețe să devină trainer. Da, un bun manager ar trebui să fie un bun specialist în domeniul său de activitate, un leader, mentor și mai ales trainer. Astfel, Managerul Trainer ar trebui să învețe:

• să evalueze nevoia de training, cunoscând bine care sunt obiectivele echipei dar și ale oamenilor
• să elaboreze un plan de formare al echipei, aplicând metode din training: prezentare, comunicare, feedback
• evalueze cunoștințele și abilitățile echipei, dar și progresul înregistrat de aceasta
• să colaboreze cu departamentul de training al companiei. Astfel, nu ar mai avea așteptări demne de serialele SF, atât el cât și conducerea companiei. Cunosc manageri de top care consideră și acum că dacă trimit oamenii la un seminar, dublarea cifrei de vânzare ar trebui să se vadă chiar din următoarea lună, daca nu chiar din ziua în care se întorc oamenii la birou :). Din păcate, departamentul de training nu face miracole. Fără o strânsă colaborare între middle management și departamentul de training, rezultatele vor întârzia să apară, asta în varianta optimistă, dar de cele mai multe ori se vor vedea doar cheltuielile inutile

Ce ar avea de câștigat compania prin încurajarea managerului de a dezvolta abilități specifice unui trainer?

• costuri mai mici cu departamentul de training
• oameni mai bine pregătiți profesional
• echipe mai motivate
• deși implică efort și timp la început, crearea unei echipe eficiente, care va fi capabilă la un moment dat să acționeze autonom, fără efortul prea mare al managerului, va conduce în cele din urmă la performanță și la mult doritele rezultate măsurabile în cifre

Deși putem vedea pe piața de training o mulțime de cursuri destinate formării formatorilor, din păcate am văzut foarte puțini manageri interesați de dobândirea acestor abilități. Să nu uităm că rolul managerului este într-o continuă schimbare. Vorbim desori de managerul ca leader, coach, mentor dar să nu-l uităm totuși, pe managerul trainer. Acesta ar trebui să ofere modele, să inspire, să formeze echipa pentru următoarea provocare și mai ales să împărtășească din experiența sa, asemeni părintelui: dezinteresat, cu dragoste și pasiune.