Metoda activă de învățare - learning by teaching

Astăzi este bine cunoscut faptul că oamenii preferă anumite stiluri de învățare: de la citirea și sublineierea textului cu diverse culori până la elaborarea unor proiecte sau vizionarea unor documentare. Profesorii și trainerii la randul lor, aplică variate metode de predare. Astfel, cu cât modalitatea de prezentare a unui concept este mai variată, cu atât crește probabilitatea ca elevul/cursantul să înțeleagă mai bine tema discutata. Din păcate, procesul de învățare este destul de complex iar profesorul, în funcție de conceptul pe care vrea să-l transmită, de pregătirea și cunoștințele inițiale ale cursantului va aplica una sau mai multe metode de predare-învățare.
Aveam cred, vreo 9 ani când am descoperit întâmplător o metodă de învățare care m-a ajutat să obțin rezultate destul de bune la școală. Metoda, eu o numeam atunci "joaca de-a școala", sau cum spune mama azi "șifonierul scris cu cretă", metodă despre care aveam să aflu mai tarziu, ca studentă, că specialiștii în educație o numesc metoda learning by teaching.
De la docendo discimus la by teaching, we learn
Seneca, filosof roman, a fost cel care pentru prima dată a menționat că prin acțiunea de a-i învăța pe alții, noi înșine învățăm (Epistulae Morales, I, VII, VIII)
Astăzi există numeroase studii și articole care confirmă spusele filosofului roman. Spre exemplu, începand cu anii '80, metoda s-a bucurat de o largă recunoaștere în randul profesorilor din Germania, atunci cand Jean Pol-Martin a dezvoltat conceptul și l-a aplicat în procesul de învățare a limbii franceze ca limbă străină. (Pentru mai multe amănunte vezi aici.)
Această metodă de învățare este cunoscută și aplicată azi, în Universități din întreaga lume și poate fi folosită pentru orice tip de disciplină și pentru orice grupă de vârstă, conform spuselor profesorului german Joachim Grzega.
Metoda constă în:

• preluarea rolului profesorului de către cursanți
• formarea echipelor a câte 3-5 cursanți (fiecarui grup îi sunt alocate câteva teme de cercetat și discutat, iar fiecare echipă va decide strategia ce o va aborda pentru livrarea informației celorlalți colegi)
• rolul profesorului/trainerului va fi acela al unui manager executiv, iar clasa asemănătoare unei companii/organizații
• cursanții vor desfășura activități de cercetare și identificare a informației necesare prezentării tematicii
• reproducerea, sinteza și analiza informației
• transferul de informație se va efectua într-un mod autentic, folosindu-se exemplificări si idei aparținând cursantului și nu trainerului/profesorului

Așa cum precizează profesorul german Joachim Grzega, avantajele aplicării metodei sunt mult mai multe decât dezavantajele ei, deoarece:

• promovează creativitatea și încrederea în sine
• dezvoltă abilități de soft skills, precum: lucrul în echipă, comunicarea, abilități de prezentare și elaborare a proiectelor, abilitatea de a adresa întrebări si de a atrage atentia publicului
• generează cunoastere și dezvoltă gândirea critică
• îmbunătățește abilitățile de sinteză și analiză a informației
• informația nu va mai fi la fel de ușor uitată
• crește interesul pentru învățarea continuă, deoarece problemele nerezolvate rămân chestiuni ce trebuiesc soluționate
• motivează cursantul și dezvoltă gustul pentru studiu

Această metodă are însă și unele dezavantaje, precum:

• este consumatoare de timp (pentru studiu și cercetare)
• riscul mai mare de a nu fi respectat programul

Aplicarea metodei în training
În calitate de trainer intern am testat această metodă activă de invătare din două perspective: una a trainerului care învață învățându-i pe alții, iar cealaltă a trainerului care aplică metoda pentru a facilita procesul de învățare și întelegere în sala de seminar.
Nu de putine ori am fost pusă în situația de a învăța concepte noi, extrem de necesare pentru buna desfășurare a activității de training. Să exemplific: susținând seminarii de vânzare și soft skills într-o companie bancară am fost nevoită să învăț într-un timp scurt produsele și serviciile băncii, deși nu aveam pregătire în domeniul economic. Nu a fost ușor dar nici imposibil. Inițial mi-am rezervat timp pentru studiul individual: documentare, cercetare, discuții cu specialiștii. Am cules datele și informațiile necesare astfel încât să îmi formez un vocabular de specialitate. Apoi, mi-am structurat informația astfel încât să aibă un sens pentru mine. Ulterior am elaborat suportul de curs și materialele, apoi în final am susținut seminarul. Abea în cadrul acestei ultime etape pot spune că am înregistrat un salt considerabil în cadrul procesului de învățare. În primul rând, am fost nevoită să adresez întrebări, să particip la dezbaterile cursantilor, să clarific anumite noțiuni și să verific acuratețea lor, să ofer și să primesc feedback. A fost ca un joc de puzzle, inițial nu știam de unde să încep, apoi am selectat piesele, le-am aranjat pe culori, am creat structura, apoi încetul cu încetul am format imaginea. Astfel nu numai că am devenit pasionată de domeniul financiar-bancar dar am susținut cu timpul și seminarii tehnice.
Așa cum spunea profesorul german Joachim Grzega, metoda aceasta o putem aplica pentru orice disciplină si pentru orice categorie de vârstă. Sunt ferm convinsă că aplicarea aceasteia poate da rezultate remarcabile atât în management cât și în învățământul preuniversitar. Spre exemplu, managerul îsi poate încuraja echipa să învețe noi concepte sau tehnici de lucru și motivând-o în același timp. Părinții la rândul lor, își pot încuraja copiii să-și explice unul altuia noțiunile învățate. Există chiar studii în această direcție care au demonstrat că primul născut este mai inteligent, asta datorită timpului petrecut explicând anumite concepte, celui mai mic (The Protégé Effect).
Astfel, dragi părinți, dacă vă surprindeți copilul scriind pe pereți și vorbind singur sau cu păpușile, nu intrați în panică: copilul dumneavoastră tocmai a descoperit o metodă eficientă de învațare! :)